Daca esti proprietar de apartament, cumparator in cautarea unei locuinte sau agent imobiliar, probabil ai auzit deja ca certificatele energetice trec printr-o schimbare majora. Dupa ani in care fiecare stat membru al Uniunii Europene a folosit propriul sistem de clasificare – unele cu clase de la A la G, altele de la A+ la H, altele cu grile complet diferite – Uniunea Europeana introduce intr-un final o scara unica, standardizata, valabila in toate tarile membre.

Vestea buna: schimbarea nu iti anuleaza automat certificatul pe care il ai deja in sertar. Vestea care merita, totusi, atentia ta: aceasta noua grila va influenta semnificativ atat pretul de vanzare sau de inchiriere al unei locuinte, cat si accesul la finantari avantajoase.

Ce s-a schimbat, de fapt, in 2026

Pana acum, certificatele energetice din diferite tari europene nu erau usor de comparat intre ele. O clasa B in Romania nu insemna neaparat acelasi nivel de performanta cu o clasa B in Germania sau Franta, pentru ca fiecare stat isi stabilise propriile praguri si metode de calcul. Pentru a rezolva aceasta fragmentare si a oferi o imagine unitara la nivel european, noua Directiva privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) introduce o scara uniforma, de la A la G, aplicabila in toate statele membre.

Diferenta esentiala fata de vechile grile este modul in care sunt definite extremele scarii:

  • Clasa A este rezervata exclusiv cladirilor cu emisii aproape zero (ZEB – zero emission buildings) – practic, cele mai performante constructii din punct de vedere energetic, capabile sa functioneze cu un consum minim si o dependenta redusa de combustibili fosili.
  • Clasa G nu mai este pur si simplu “cea mai slaba clasa posibila”, ci este definita relativ, ca adunand cele mai slab performante aproximativ 15% dintre cladirile din intregul parc imobiliar national. Cu alte cuvinte, clasa G devine un fel de “coada” statistica a pietei, recalculata periodic pe masura ce parcul de cladiri se schimba.

Aceasta abordare inseamna ca noua scara nu este doar o simpla redenumire cosmetica a vechilor clase, ci o recalibrare reala, bazata pe date statistice actualizate despre eficienta energetica a cladirilor existente.

Linistea de care ai nevoie: certificatele vechi raman valabile

Daca tocmai ai platit pentru un certificat energetic acum doi sau trei ani si te intrebi daca a fost degeaba, raspunsul este simplu: nu. Certificatele emise anterior, pe perioada lor standard de valabilitate de 10 ani, isi pastreaza valabilitatea legala pana la expirare. Nu esti obligat sa refaci certificatul doar pentru ca s-a schimbat sistemul de clasificare la nivel european.

Ce se schimba, insa, este modul in care acel certificat va fi perceput pe piata. Chiar daca actul ramane valabil din punct de vedere legal, clasa afisata pe el va fi raportata la o scara veche, care nu mai corespunde direct noii clasificari uniforme. Practic, s-ar putea sa te trezesti intr-o situatie in care certificatul tau, valabil inca 5-6 ani, arata o clasa B conform vechiului sistem, insa daca ai reface evaluarea conform noii grile, apartamentul tau s-ar putea incadra intr-o clasa C sau D, pentru ca pragurile de comparatie s-au recalibrat.

Pentru proprietarii care nu intentioneaza sa vanda sau sa inchirieze in perioada imediat urmatoare, nu exista o urgenta de a reface certificatul inainte de expirare. Insa pentru cei care planuiesc o tranzactie in urmatorii ani, merita sa tina cont de acest aspect atunci cand isi stabilesc asteptarile privind pretul.

Cum va influenta noua grila pretul de vanzare si de inchiriere

Aici intervine partea care conteaza cel mai mult pentru proprietari, cumparatori si agenti imobiliari deopotriva: pretul. Pana acum, pe multe piete imobiliare, inclusiv pe cea din Romania, clasa energetica era un criteriu important, dar rareori decisiv in negocierea pretului – cumparatorii se uitau mai degraba la locatie, suprafata sau finisaje.

Odata cu standardizarea europeana insa, clasa energetica devine un indicator mult mai usor de inteles si de comparat, exact asa cum se intampla deja cu electrocasnicele, unde o eticheta A sau G este imediat inteleasa de orice cumparator, indiferent de tara in care se afla. Aceasta claritate va face ca diferentele de clasa sa cantareasca tot mai mult in decizia de cumparare sau inchiriere:

  • O locuinta incadrata in clasele superioare (A sau B) va deveni mai atractiva nu doar prin prisma facturilor mai mici la energie, ci si ca un argument de vanzare clar, usor de comunicat.
  • O locuinta care se incadreaza in noua clasa G – adica in cele mai slab performante 15% dintre cladiri – risca sa devina mult mai greu de vandut sau de inchiriat la pretul asteptat, pentru ca eticheta va fi vizibila si dificil de ignorat de catre cumparatori sau chiriasi informati.

Agentii imobiliari vor trebui sa integreze acest criteriu mult mai activ in strategia de pret si de promovare a proprietatilor, mai ales pe masura ce tot mai multi cumparatori vor intelege semnificatia noii scale.

Pe termen mediu, este de asteptat ca diferenta de pret intre o locuinta din clasa A si una din clasa G sa creasca, nu sa scada, pe masura ce publicul larg devine tot mai familiarizat cu ceea ce inseamna, concret, fiecare clasa.

De ce bancile prefera clasele superioare la creditele verzi

Un alt aspect esential, adesea trecut cu vederea, este legatura tot mai stransa dintre clasa energetica si accesul la finantare. Institutiile bancare din Uniunea Europeana sunt obligate, prin reglementari privind finantele sustenabile, sa raporteze si sa gestioneze riscul climatic asociat portofoliilor lor de credite ipotecare. In termeni simpli, o banca care finanteaza in mare parte cladiri ineficiente energetic isi asuma un risc mai mare pe termen lung – atat din perspectiva costurilor de renovare pe care le vor suporta proprietarii, cat si din perspectiva reglementarilor viitoare, tot mai stricte, privind eficienta energetica minima a cladirilor.

Din acest motiv, tot mai multe banci europene dezvolta produse de creditare ipotecara “verde”, cu dobanzi preferentiale sau conditii mai avantajoase, dedicate exclusiv locuintelor incadrate in clasele energetice superioare. O clasa A sau B nu mai este doar un argument de marketing pentru vanzator, ci poate deveni, literalmente, un factor care iti reduce costul lunar al ratei la banca.

In schimb, pentru o locuinta din clasele inferioare, obtinerea unui credit “verde” devine practic imposibila, iar unele banci ar putea deveni chiar mai precaute in evaluarea riscului asociat unor astfel de proprietati, ceea ce se poate traduce, indirect, in conditii de creditare mai putin favorabile pentru cumparatorii unor astfel de imobile.

Ce ar trebui sa faca fiecare categorie de cititori

Pentru proprietari, mesajul este dublu: nu este nevoie sa refaci certificatul inainte de expirare, dar merita sa te informezi din timp despre unde s-ar incadra probabil locuinta ta in noua grila, mai ales daca planuiesti o vanzare sau o inchiriere in urmatorii ani.

Pentru cumparatori, noua scara ofera un instrument mult mai clar de comparatie intre proprietati, util nu doar pentru a estima facturile viitoare la energie, ci si pentru a intelege ce optiuni de finantare vei avea disponibile.

Pentru agentii imobiliari, familiarizarea cu noua clasificare si capacitatea de a o explica simplu clientilor va deveni, in scurt timp, un avantaj competitiv real intr-o piata in care eficienta energetica joaca un rol tot mai vizibil in decizia finala de cumparare.

Schimbarea de sistem nu este, asadar, doar o formalitate administrativa impusa de Bruxelles, ci un semnal clar ca eficienta energetica a inceput sa conteze la fel de mult pe piata imobiliara pe cat conteaza deja pe piata electrocasnicelor – iar cei care se informeaza din timp vor avea un avantaj real fata de cei care asteapta pana in ultimul moment.